Francezi in Romania

Prima mea experienta interculturala am avut-o pe la 6-7 ani, cand am primit in vizita o familie de francezi (2) care erau prieteni de-ai matusii mele, dar care nu mai fusesera in Romania. Cum erau primii straini pe care ii cunosteam si eram mica, la vremea aceea aveam impresia ca orice cuvant inventat care nu inseamna nimic in romana trebuie sa insemne ceva in franceza, asa ca o puneam pe mama sa intrebe de tot felul de prostii ce inseamna.

Primul lucru care i-a impresionat in Bucuresti la acea prima vizita (1994-1955) a fost ca nu aveam orasul asaltat de reclame pe blocuri si pe strazi. Locuiesc intr-o zona centrala si am un balcon cu priveliste panoramica, asa ca ieseau pe balcon si admirau zona, spunandu-ne ce norocosi suntem ca inca nu au ajuns la noi acele reclame. (abia dupa cativa ani am inteles la ce s-au referit, acum tot orasul e plin de panouri publicitare).

In ce priveste mancarea pe care le-am oferit-o, au fost atat de incantati incat in anii urmatori in care ne-au vizitat mama s-a straduit sa le faca aceleasi feluri de mancare. In primul rand le-au placut supele si ciorbele pe care le-au mancat (nu mai tin minte exact, dar cred ca erau supa de galusti, supa de pui sau ciorba de pui - cam asta mancam cel mai des atunci) si ne-au explicat ca la ei femeile nu prea gatesc supe si ciorbe pentru ca dureaza prea mult si fac mai mult feluri semi-preparate. In continuare, la felul doi au mancat piure de cartofi si friptura de pui la cuptor, cu salata de vara (salata, rosii etc.) si le-a placut si asta atat de mult incat prima data au mancat doua portii. In alta zi, un alt fel de mancare ce le-a placut a fost o mancarica de legume care avea conopida, nu mai stiu exact ce, dar tin minte ca le-a placut conopida.

Dupa cateva zile de stat la noi, s-au dus sa o viziteze pe matusa mea, care locuieste in Bucovina, in orasul Gura Humorului (jud. Suceava). Acolo au fost dusi in clasicul tur al manastirilor, dar si in vizita la cunostinte de-ale matusii mele care le-au putut oferi experiente traditionale. Una din acestea a fost o excursie la o stana din zona, unde ciobanii au taiat un miel si au pregatit cateva feluri de mancare specifice zonei.

Dupa aceasta vizita, au fost atat de impresionati si de incantati de tara noastra, mai ales de zona Bucovinei, incat au revenit in tara aproape in fiecare an in perioada urmatoare, aducand si alti prieteni cu ei. In una din aceste vizite, vechii prieteni ai matusii mele (impreuna cu ea) au pus bazele unei fundatii pentru copii saraci sau defavorizati (familii cu multi copii sau copii care si-au pierdut unul sau ambii parinti), in sustinerea careia s-au implicat ulterior si alti francezi, olandezi si luxembourghezi pe care matusa mea ia- cunoscut prin intermediul acelor prieteni.


Soare Cristina
Marketing, 1755
Grupa 5